S-a născut lângă Amur

Siberia nu se grăbea să iasă din iarna ce fusese îngrozitor de geroasă. Peste taiga bătea un vânt turbat. Închisorile de pe vremea imperiului ţarist devinseră peste noapte lagăre de exterminare prin muncă a duşmanilor noii puteri instalate prin forţa armelor – puterea sovietelor. De-a lungul vechii Rusii cei care rămăseseră fideli puterii ţariste, Albii, duceau lupte crâncene cu Roşii, armata noii puteri. Şi cei care aveau legături de rudenie cu Albii erau arestaţi şi aruncaţi în lagărele siberiene. Astfel se ducea o luptă acerbă, prin care se separa făina – puterea muncitorilor şi ţăranilor -, de neghină  – pleava societăţii. Cum puşcăriile ajunseseră neîncăpătoare, iar muniţia era scumpă, s-a găsit o cale umană de lichidare a duşmanilor revoluţiei, educarea prin muncă, departe de văzul lumii, la dracu’ în praznic, în lagărele ascunse în taigaua siberiană. Şi le-au fost dat de roboteală cu vârf şi îndesat cu un scop: să scoată din mine cât mai mult cărbune, cât mai mult aur, cât mai mult minereu, totul pentru tânărul stat sovietic. Până la minele cu zăcăminte din estul îndepărtat al Siberiei trebuia să se construiască drumuri de fier. Zile de-a rândul, din zori şi până-n noapte răsuna taigaua de loviturile topoarelor, de sunetele jalnice ale joagărelor. Taigaua se tânguia. Deportaţii, oropsiţi ai sorţii, scoteau cioatele din rădăcini, săpau pământul, cărau pietrele cu spatele, bătătoreau stratul de prundiş cu maiul. În urmă râmânea terasamentul noului drum de fier.

Pe calea ferată  soseau trenuri cu alţi şi alţi duşmani ai sovietelor. Aşa, din sudoare amestecată cu sânge, s-au făurit noi drumuri – artere de hrănit inima tânărului stat. Şi fiindcă nu era de dorit ca după primele luni de zile să cadă toţi la datorie, osândiţii primeau un blid de mâncare şi timp de repaus, amândouă la sfârşitul zilei. În barăcile de lemn, – frigidere iarna: vântul şuiera prin crăpăturile ferestrelor  şi uşilor, saune, vara:  aerul înăbuşitor, sufocant -, osândiţii îşi trăgeau sufletul să nu piară, preţ de câteva ceasuri. Într-una din aceste sălaşe de noapte, undeva în îndepărtata Siberie, în regiunea fluviului Amur, două suflete s-au îngemănat. Cum de s-au găsit şi s-au iubit? El, Mihail,  un bărbat gros la trup, înalt, cu părul lăţos şi barbă stufoasă, coborâtor din neam de cazaci, oameni liberi şi cu stare materială,  pământ, turme de oi şi herghelii de cai. Ea, Maria,   o femeie frumoasă, atât cât mai rămăsese din frumuseţea ei după primul an de educaţie prin muncă, se trăgea din neam cu sânge albastru, din nu se ştie a câta spiţă a romanovilor, fiică de moşier, din acea clasă socială pe care revoluţia bolşevică o aruncase la cosul de gunoi al istoriei.

Era o dimineaţă friguroasă de aprilie când Mariei i s-au declanşat durerile facerii.  Ningea. Maria se văita,  striga, cerea ajutor. Din grupul de deţinute, o colegă mai curajoasă  lăsă târnăcopul jos şi fugi spre locul de unde veneau strigătele de disperare. O găsi pe Maria cu ochii închişi, cu mâinile şi picioarele răsfirate. Era leşinată. Se aplecă să o ajute cumva. Alergând cu mâinile pe corpul femeii, în sus şi-n jos, deodată  simţi ceva.Trase în jos pantalonii largi şi între picioarele Mariei găsi copilul abia născut.  Îl ridică, îi rupse cu dinţii ombilicul, îi arse o palmă la funduleţ. Copilul scoase un ţipăt, se trezi la viaţă, primele clipe le petrecea orăcăind. Moaşa  luă băieţelul în braţe, îl  acoperi cu jumătatea ei de pufoaică. ntre picioarele Mariei era copilul abia născut. L-a ridicat, i-a rupt cu dinţii ombilicul, i-a ars o palmă la fund. Copilul a ţipat.  Era un băiat dolofan. Moaşa îl luă în braţe, îl  acoperi cu jumătatea ei de pufoaică. Îl ţinea strâns la piept ca să-l încălzească. “Ce mă fac eu acum? Unde să mă duc?” În timp ce asta gândea şi-l legăna, se uită la oamenii care lăsaseră lucrul, apoi la soldaţii care îi supravegheau. Aceştia din urmă înţeleseră ceva din privirea ei rugătoare sau mai degrabă erau hipnotizaţi. Femeia le întoarse  spatele  şi o rupse la fugă în pădurea de mesteceni. A alergat  cu el în braţe, încălzindu-l sub pufoiacă, până la primul sătuc aflat dincolo de pădure, pe malul fluviului Amur. S-a oprit gâfâind la poarta primei case, o colibă acoperită cu paie. Uitându-se peste umăr văzu mai în urma ei, pe deal ,soldatul cu arma îndreptată spre ea. Bubuitura armei o sperie şi o aruncă fără voia ei  în curtea acelei case. De nu s-ar fi sprijinit de stâlpul prispei ar fi căzut cu tot cu copil. Nu  mai apucă să bată cu pumnul în uşă, aceasta  se deschise şi  o femeie, mică de statură, cu tenul măsliniu, cu ochii înguşti, se ivi în prag. În spatele acelei femei, de după şalvarii ce-i purta apărură  două feţe rotunde de copii cu ochii mici, înguşti ca de pisică.

– Fie-ţi milă de el. Acum s-a născut. Mama lui nu cred să mai fie în viaţă. În timp ce vorbea, femeia fugară aruncă o privire repede în spate, se îngrozi, soldatul o ajunsese din urmă. Întinse repede copilul femeii din prag. Copilul scâncea.

– Cum îl cheamă? O întrebase într-o rusă stâlcită femeia cu ochii înguşti, în timp ce strângea la piept copilul vânăt de frig. Moaşa îşi aminti că în agonia naşterii, Maria îl striga pe Mihail, iubitul ei.

– Mihail! Dacă ar mai fi avut altceva să-i spună  nu mai avea cum să o facă, soldatul o prinse de un braţ şi o trăgea  afară din ograda acelei case.

Pe drumul de întoarcere spre iadul vieţii ei, moaşa îngâna:  “Marite Amur, slăvit să fii, ai fost martor la venirea pe lume a acestui suflet chinuit de copil, Mihail. Dumnezeule, mare, ocroteşte-l. Siberie ucigaşă nu fi  laşă, nu-i lua viaţa  Mariei!

Scriu de bine:
Ioan Usca
CELLA
Oana

Anunțuri

Un gând despre &8222;S-a născut lângă Amur&8221;

Bine ai venit!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s